(Arh.) Partea – in forma de nisa - rezervata in biserici persoanelor oficiale.

(Alim.) Bautura alcoolica cu un continut mare de uleiuri eterice in special ulei de pelin – colorat cu clorofila. Daca i se adauga apa, da o emulsie cu aspect laptos.

(Fiz.) a. Calitatea unei substante poroase de a lasa sa patrunda in ea un lichid sau un gaz. – b. substanta absorbanta, in sensul de sub a. – c. Calitatea unui corp de a retine o parte din energia radiate de sursa, respective chiar acel corp. Exemple:absorbant pentru lumina, absorbant pentru sunet etc.

(Ms.) Organul unei instalatii sau al unei masini frigorifice cu absortie, in care se produce faza de absortie a agentului frigorigen gazos, prin absortia lui (la o temperatura apropiata de cea a mediului ambient) intr-un absorbant ( de ex. apa, silicagel etc.).

(Fiz.) a. Fenomenul prin care un lichid sau un solid incorporeaza din afara o substanta oarecare. Absorbtia este un fenomen asemanator dizolvarii. b. – Pierderea de energie a unei radiatii (sonore, luminoase etc.) care trece printr-un corp.

(Fiz.) Absorbtie pe care un mediu o exercita numai asupra anumitor radiatii dintr-un fascicul de radiatii compus.

(Constr.) Dispozitiv folosit la executarea zidariilor de caramida, pentru a simplifica asezarea sforii de reper cu ajutorul careia se face trasarea asizelor zidariei, a golurilor pentru ferestre si usi, ca si a nivelului grinzilor, planseelor etc.

Abstih 1.(Mine) Abaterea care se da, in executia unei lucrari subterane, fata de directia fixata prin fire cu plumb. 2.(Constr.) Rigla pe care sunt marcate grosimile asizelor unei zidarii, folosita pentru a indica inaltimile zidului la fiecare rand si a ajunge astfel cu ultimul rand la inaltimea dorita.

(Fiz.) Proportia in care se gaseste un anumit izotop al inui element in amestecul natural de izotopi ai acelui element.

(Fiz., Termot.) Vapori de apa. In tehnica, vapori de apa produsi prin fierberea acesteia. Aburul este intrebuintat atat ca agent motor in masini de lucru ( de ex. in ciocane cu abur) si in motoare (in motoare cu piston si in turbine), cat si ca agent termic (in instalatiile de incalzire centrala si in procese de fabricatie din industria chimica, textile, alimentara etc.). Dupa presiunea la care se gaseste, aburul este numit: abur normal (cu presiunea de 1 ata, avand temperatura de 100 grade); abur de joasa presiune (pana la circa 15 ata, avand pana la circa 350 grade), intrebuintat ca agent termic si ca agent motor pentru motoare cu piston si turbine de putere mica si mijlocie; abur de medie presiune (intre 15 si 50 ata, avand intre circa 350 si 450 grade), pentru turbine de putere mijlocie si mare; abur de inalta presiune (peste circa 50 ata, avand peste circa 450 grade), pentru turbine de putere mare si mijlocie.

(Termot.) Abur luat de la o priza situata intre etajele unui motor cu piston sau ale unei turbine cu abur si intrebuintat ca agent termic, fie in scopuri industriale (in procese tehnologice, in schimbatoare de caldura, pentru preincalzirea regenerative a apei de alimentare etc.), fie pentru alimentarea unei instalatii de termoficare (= Abur de priza, Abur de prelevare).

(Termot.) Abur adus la locul de consum direct de la generatorul de abur, fara sa mai fi fost folosit pe parcurs si fara sa fi fost supus vreunei operatii de reducere a presiunii si a temperaturii. (= Abur viu).

(Fiz., Termot.) Abur care se gaseste la temperature de saturatie corespunzatoare presiunii pe care o are. Aburul saturant este un amestec de doua faze in echilibru termodinamic: faza lichida (apa in stare de saturatie) si faza gazoasa (aburul saturant uscat). In mod obisnuit, deci, aburul saturant contine si picaturi fine de apa in suspensie si de aceea este numit si abur saturant umed; aburul saturant umed se formeaza chiar in generatorul de abur si, in aceasta stare, este intrebuintat numai ca agent termic si nu poate fi transportat la distanta, deoarece are un coeficent mare de cedare a caldurii si se produc pierderi mari prin condesare. Aburul saturant din care lipseste faza lichida se numeste abur saturant uscat; fiind intr-o stare limita, aburul saturant uscat nu intervine, practic, decat ca o stare de tranzitie intre aburul saturant umed si aburul supraincalzit.

(Fiz., Termot.) Abur care se gaseste la o temperature superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii pe care o are. Diferenta intre temperatura aburului supraincalzit si temperature de saturatie la presiunea respective se numeste grad de supraincalzire. Pentru alimentarea motoarelor cu piston si a turbinelor este intrebuintat aproape exclusiv aburul supraincalzit, deoarece randamentul termic al motorului este mult mai mare decat in cazul intrebuintarii aburului saturant si creste cu gradul de supraincalzire. De asemenea, pentru transportul aburului la distanta, chiar in cazul intrebuintarii lui ca agent termic, este necesara o usoara supraincalzire, deoarece astfel se micsoreaza mult coeficentul de cedare a caldurii si, deci, se evita aproape total condensarile cu pierderile respective de caldura. Supraincalzirea aburului se obtine prin incalzirea, intr-un supraincalzitor, a aburului saturant produs de generator.