Strat de beton care acopera la exterior armatura unei piese de beton armat, pentru a o apara de influenta mediului ambiant.

(Constr.) Beton slab armat, intrebuintat in constructii masive (fundatii mari, constructii hidrotehnice etc.), la care se admite ca betonul din zona supusa la eforturi de intindere preia o parte din aceste eforturi.

Beton Celular Autoclavizat. Materialul a fost inventat in Suedia la inceputul sec. XX, iar productia comerciala a inceput in 1930. YTONG este marca initiala a unui material care nu ar trebui sa contina ciment, sa fie format din praf de calcar (pentru aportul de silice) si din cenusa zburatoare de termocentrala (pentru aportul de cuart, nisipul cuartos fiind alternativa originala). Blocurile mari aerate cu ajutorul reactiei dintre pulberea de aluminiu si un acid sunt supuse autoclavizarii (temperatura ridicata, presiune de vapori ridicata), ceea ce produce eliberarea de silice si de cuart. Urmeaza intarirea blocului care este apoi taiat (fasonat) in blocuri mai mici pentru zidarie.

Betonul celular usor (BCU) este un material de constructii poros, foarte usor, cu o izolatie termica deosebit de buna, similar BCA-ului. Se obtine prin amestecarea in betoniera a unui mortar (format din nisip, ciment si apa) cu o cantitate de spuma ionizata. Rezultatul este un beton celular fluid (spumo-beton fluid) care se toarna in forme pentru a se intari. Caramizile (blocurile de zidarie) astfel obtinute sunt folosite la diverse constructii.

Piatra artificiala obtinuta prin intarirea unei paste din pietris, nisip, ciment si apa.

Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat.

Sistem complex prin care betonul conlucreaza cu bare din otel.

Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

(Constr.) Beton pus in lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat este mai compact. Prin centrifugare se pot confectiona numai piese in forma de corp de revolutie, de obicei cilindrice (suporturi de conducte electrice, tuburi, piloti).

(Constr.) Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Betoanele ciclopeene sunt intrebuintate in fundatii sau in ziduri in elevatie, pentru a face economie de beton, deci de ciment.

(Constr.) Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin inmuiere in lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc.).

Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat turnate la fata locului, pe santier.

Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare.

(Constr.) Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de huila, sfaramaturi de material refractar etc., astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi inalte.

(Constr.) Beton de ciment cu agregate obisnuite, nearmat.

(Constr.) Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si gazbetoanele.

(Constr.) Beton de ciment pus in opera prin proiectarea lui sub presiune, cu ajutorul unei instalatii de torcretat. Torcretarea este folosita pentru obtinerea de pereti de rezistenta subtiri (invelitori autoportante, placi autoportante prefabricante, rezervoare, tuburi etc.), pentru realizarea de straturi impermeabile la suprafata unui element de beton obisnuit, pentru refacerea elementelor de beton deteriorate, pentru corectarea unor defecte de turnare la elementele de beton etc. Betonul torcretat are rezistenta si compacitate, deci si impermeabilitate, mult mai mari decat betonul vibrat.

(Constr.) Beton cu greutatea volumetrica pana la circa 1600 kg/m3, care prezinta fata de betoanele obisnuite avantajul de a fi mai usor si de afi un mult mai bun izolant termic si acustic. Dupa materialele din care este preparat si dupa modul de preparare, se deosebesc patru categorii de betoane usoare: betoane cu agregate usoare, betoane momogranulare, betoane spongioase si betoane cu agregate organice.

(Constr.) Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru a-i accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la turnare si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire). Prin folosirea vacuumarii se realizeaza economie de ciment si pot fi intrebuintate betoane fluide, usor lucrabile.

(Constr.) Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare. Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor.

(Constr.) Operatia de introducere a pastei de beton proaspat preparat cu un liant mineral (de obicei ciment) in cofrajele elementelor de constructie, in sapaturile fundatiilor ori in formele pieselor prefabricate, - sau de aplicare a pastei de beton pe suprafetele de lemn, de beton, caramida, piatra sau rabit, ale elementelor de constructie care urmeaza sa fie acoperite cu un strat de beton.

(Constr.) Malaxor folosit la amestecarea prin rotire a materialelor din care se prepara betonul de ciment. Este alcatuit fie dintr-o cuva in care materialul este amestecat cu ajutorul unor palete fixate pe un ax rotitor, fie dintr-o toba rotitoare, basculanta sau nu, in interiorul careia sunt fixate cateva aripi pentru o mai buna amestecare a betonului. De obicei, betonierele sun echipate si cu aparate de incarcare, uneori automate, cu agregate, ciment si apa.

(Arh.) Blocuri prefabricate de beton, folosite la executarea imbracamintelor de tunel.

Este o operatie importanta din tehnologia betonului, prin care se urmareste o umplere completa a cofrajelor, o reducere a spatiilor dintre granule si eliminarea partiala a aerului.

Este o caracteristica care indica usurinta cu care poate fi pus in opera, pastrand din momentul prepararii si pana in momentul turnarii o structura omogena.

Denumire data barelor de otel rotund neted sau prezentand proeminente, destinate confectionarii armaturilor pieselor din beton armat.

Element din beton celular autoclavizat de dimensiuni mici ( 40/40...40/60 cm) cu grosimi variind intre 50 si 150 mm, destinat, in functie de densitate, fie termoizolatiilor de plansee sau de pereti, fie realizarii peretilor usori de compartimetare.

Placa prefabricata din beton, patrata sau dreptunghiulara, cu stratul de uzura din mozaic, destinata pardoselilor interioare sau traselor circulabile. Termen echivalent: placa de mozaic

Dala de beton cu dimensiuni de 30/30...50/50 cm, cu grosimea de 40...70 mm, destinata pavarii trotuarelor si aleilor de circulatie dar nu si a acelora carosabile, putand avea stratul de uzura mozaicat sau nu, cu suprafata divizata cu santuri sau spalata. Se monteaza in pat de mortar pe strat-suport din beton (cele mici) sau pe pat de nisip, fara mortar (cele mari). Termen echivalent: dala de beton pentru pavaje

Procedeu de marire a capacitatii portante a unor anumite tipuri de plansee din elemente prefabricate prin turnarea peste elementele prefabricate a unui strat de beton monolit cu sau fara armaturi.

(Chim. fiz., Constr.) Marirea volumului unei piese de beton in timpul prizei si al intaririi, provocata fie de prezenta in ciment a unor cantitati prea mari de oxid de magneziu, trioxid de sulf sau, in special, de oxid de calciu, care reactioneaza cu apa sau cu alte substante, rezultand astfel compusi expansivi, fie de marirea umiditatii betonului dupa intarire, umfland astfel gelurile. Umflarea betonului, ca si retragerea lui, pot duce la distrugerea piesei, daca aceste fenomene se manifesta cu intensitate mare.

Operatie de imbunatatire a calitatii betonului prin extragerea apei in exces, inainte de priza, realizata prin crearea unei subpresiuni la fata betonului cu ajutorul unor ventuze. Termen echivalent: Compactare prin vacuum.

(Constr.) Operatia care efectueaza concomitent cu ajutorul unei instalatii adecvate, atat intinderea in strat uniform, cat si indesarea betonului turnat.