(Fiz., Termot.) Abur care se gaseste la o temperature superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii pe care o are. Diferenta intre temperatura aburului supraincalzit si temperature de saturatie la presiunea respective se numeste grad de supraincalzire. Pentru alimentarea motoarelor cu piston si a turbinelor este intrebuintat aproape exclusiv aburul supraincalzit, deoarece randamentul termic al motorului este mult mai mare decat in cazul intrebuintarii aburului saturant si creste cu gradul de supraincalzire. De asemenea, pentru transportul aburului la distanta, chiar in cazul intrebuintarii lui ca agent termic, este necesara o usoara supraincalzire, deoarece astfel se micsoreaza mult coeficentul de cedare a caldurii si, deci, se evita aproape total condensarile cu pierderile respective de caldura. Supraincalzirea aburului se obtine prin incalzirea, intr-un supraincalzitor, a aburului saturant produs de generator.