(Text.) Tesatura groasa, prelucrata la piua, de obicei alba, obtinuta numai din lana si din alt par de animal.

1.(Arh.) Piesa de piatra (sau de lemn, la coloane de lemn) asezata, uneori, peste capitelul unei coloane, pe care se reazema arhitrava. 2.(Mat., Tehn.) Reprezentarea grafica, intr-un plan, a variatiei unei marimi in functiune de doi parametri variabili, folosind o familie de curbe. Intr-o abaca, care este o diafragma cu doi parametri, fiecare curba a familiei reprezinta legatura dintre marimea considerate si unul dintre parametri, cand celalat este constant. V. si Nomograma.

(Gen.) Dispozitiv care abate lumina unei lampi in directia dorita.

(Nav.) Parasirea unei nave si a incarcaturii ei de catre commandant si echipaj, in cazul unui sinistru maritim, cand nava nu mai poate fi salvata.

(Lemn) Lemnul arborelui cu acelasi nume, foarte durabil, avand duritatea si greutatea specifica mari, textura fina si frumoasa, culori inchise pana la negru.

1.(Lemn) Operatia de doborare a arborilor. 2.(Mine) a. Locul de munca in care se extrage o substanta minerala utila solida sau o roca, dintr-un zacamant. – b. Operatia de taiere, respectiv de detasare a unei substante minerale utile sau a unei roci dintr-un zacamant. 3.(Nav.) Operatia de inclinare longitudinala sau transversala a unei nave de mic tonaj, pentru a scoate din apa o parte din carena, in vederea repararii, a curatirii sau a piturarii.

(Mine) Abataj cu front lung.

1.(Metr.) Diferenta dintre valoarea masurata a unei marimi si valoarea ei reale. 2.(Nav.) Operatia de intoarcere intentionata a prorei unei nave intr-o anumita directie. 3.(Tehn.) Diferenta dintr-o dimensiune realizata pentru o piesa si dimensiunea ei prescrisa. 4.(Tehn. Mil.) Distantele dintre planele care trec perpendicular prin tinta si punctual de explozie al unui proiectil.

(Metr.) Distanta dintre axa teoretica a unei piese dintr-o constructie metalica (reprezentata pe schema geometrica a constructiei) si axa care trece prin centrul de greutate al piesei sau al grupului de nituri de prindere a acesteia.

(Alim.) Totalitatea cladirilor si instalatiilor care servesc la pregatirea animalelor pentru sacrificare, la sacrificare, la pregatirea carnii pentru furnizarea si la expedierea ei.

(Constr.) a. Grinda de lemn asezata in lungul unui zid, care serveste ca reazem pentru fermele unui acoperis sau pentru grinzile transversale ale unui planseu de lemn. b. Piesa care face legatura intre suprastructura si infrastructura unui pod de lemn, constituita din una sau din doua grinzi ecarisate sau cioplite, asezate pe capul pilotilor sau direct pe zidaria infrastructurii.

(Constr.) Cladire, construita de obicei din lemn, folosita pentru adapostirea persoanelor care urmeaza sa fie gazduite pe termen scurt in regiunea in care este instalata cabana.

Piesa din lemn de dimensiunile unei grinzi sau unei rigle, asezata pe peretii de contur ai unei cladiri pentru a crea un sprijin capriorilor acoperisului.

(Constr.) Contur in interiorul caruia trebuie sa se inscrie, conform prescriptiilor autoritatilor, sectiunea perpendiculara pe fatada unei cladiri.

Piesa metalica utilizata la consolidarea imbinarii elementelor din lemn in lucrarile de dulgherie. O scoaba se prezinta sub forma unei bare de otel rotund sau patrat, avand capetele indoite la 90° si ascutite, pentru a fi facute sa patrunda in lemn prin batere cu ciocanul.

Luminator de dimensiuni mici, situat in planul invelitorii, care permite luminarea si aerisirea podului, precum si iesirea ocazionala pe acoperis: se executa sub forma unui capac metalic dreptunghiular prevazut cu geam, care acopera un rebot ridicat din invelitoare.